Fobia socială

Fobia socială reprezintă o teamă exagerată a unei persoane de a se expune la anumite situaţii sociale pentru a nu fi evaluată în mod negativ de către ceilalţi.

 

 

 

 

Elena Mihaela Cojocaru
Psiholog clinician, psihoterapeut
C.E.T.T.T. „Sf. Stelian”
C.D.T. „Dorobanţi”
w.w.w.psihologterapeut.ro

Anxietatea socială

Situaţiile care pot constitui obiectul fobic cel mai frecvent întâlnite sunt cele legate de vorbitul în public, de interacţiunea cu persoane nonfamiliare sau în grup, de mâncatul sau băutul în public. Apar dificultăţi în iniţierea şi întreţinerea conversaţiilor, în participarea la mici grupuri şi chiar la întâlnirile sentimentale. Multe dintre persoanele care preferă internetul ca metodă de interacţiune socială în locul interacţiunii directe, faţă în faţă, pot suferi de anxietate socială.

Rezistenţa la schimbare

Nu toate persoanele care resimt însă un oarecare disconfort, trac sau timiditate în anumite situaţii suferă de fobie socială. La schimbarea locului de muncă, la participarea la un examen sau interviu, pot apărea rezistenţa la schimbare, anxietatea de performanţă, tracul sau timiditatea care nu au, în aceste condiţii, un caracter patologic. Diferenţa este dată de intensitatea fricii resimţite şi, implicit, de intensitatea simptomelor somatice şi apariţia strategiilor de evitare mai mult sau mai puţin subtile.

Reacţia celor din jurul tău

Simptomele de anxietate cel mai frecvent manifestate sunt: palpitaţii, tremurături, transpiraţii, disconfort gastrointestinal, tensiune musculară. În cazurile severe, ele pot lua forma unui atac de panică. Persoanele cu fobie socială sunt conştiente de natura excesivă a fricii lor, dar totodată se tem şi de faptul că anxietatea lor este vizibilă celor din jur. Spre exemplu, persoanele resimt teamă şi ruşine că se vor înroşi atunci când vorbesc, că le vor tremura vocea sau mâinile, că vor transpira abundent sau că vor fi incoerenţi; consideră că vor fi evaluaţi ca fiind timizi, ridicoli sau incompetenţi, urmând să fie respinşi, anticipări negative vis-a-vis de atitudinea şi reacţia celorlalţi. În timp, ca urmare a tuturor acestor anticipări, indivizii pot ajunge să evite anumite situaţii sociale: copiii pot refuza să mai meargă la şcoală, să-şi creeze anumite strategii de abordare, evitări mai subtile, sau să trăiască un disconfort intens atunci când sunt nevoiţi să înfrunte o situaţie fobică. Din cauza acestei tulburări, unele persoane pot funcţiona la un nivel inferior aptitudinilor individuale.

Cum scăpăm de fobia socială?

Tratamentul psihoterapeutic al fobiei sociale vizează explicarea sau dedramatizarea tulburării şi a simptomelor, învăţarea tehnicilor de restructurare cognitivă, corectarea anticipărilor negative nejustificate, a unei metode de relaxare şi expunerea gradată la situaţiile fobice, atât la situaţii de performanţă, cât şi la situaţii de evaluare şi interacţiune socială.