Un pericol pentru copiii prematuri

Virusul Sinciţial Respirator

 

Dana Tudor
Redactor

Virusul sinciţial respirator (VRS) este un virus care determină infecţii ale plămânilor şi ale tractului respirator. Infecţiile VRS apar în epidemii sezoniere anuale care încep iarna şi durează până la începutul primăverii. La nivel mondial, Virusul Sinciţial Respirator este recunoscut în prezent ca fiind principala cauză de afecţiuni severe ale căilor respiratorii la sugari şi copii.

 

Astfel, 90% dintre spitalizările pentru bronşiolită (bronşita copiilor sub 2 ani) şi până la 50% din spitalizările pentru pneumonii pe timp de iarnă se datorează VRS. În plus, există din ce în ce mai multe dovezi privind relaţia dintre infecţia cu VRS în copilărie şi problemele respiratorii la adulţi, de tip wheezing (sunet ascuţit ce se aude când copilul respiră) recurent şi astm bronşic.

Aproximativ 3% dintre copiii născuţi prematur mor anual din cauza Virusului Sinciţial Respirator.

La adulţi şi copiii mai mari de 3 ani, VSR determină semne şi simptome uşoare, asemănătoare răcelii:
- nas înfundat sau rinoree
- tuse uscată
- subfebrilitate
- dureri în gât
- cefalee minoră
- stare generală proastă.

La copiii mai mici de 3 ani, virusul poate determina o infecţie de tract respirator inferior cum ar fi pneumonia sau bronşiolita - inflamaţia bronşiolelor de la nivelul plămânilor. Semnele şi simptomele pot include:
- febră mare
- tuse severă
- wheezing
- tahipnee (respiraţie rapidă) sau dificultăţi de respiraţie
- cianoză (colorarea albăstruie a pielii datorată lipsei de oxigen).

Majoritatea copiilor şi adulţilor se vindecă în 8-15 zile. Dar la sugari, copiii născuţi prematur şi adulţii cu probleme cardiace şi pulmonare cronice, virusul poate determina o infecţie severă, care necesită spitalizare.

Complicaţii
O parte din copii pot avea, la prima infecţie cu virusul sinciţial respirator, simptome de bronşiolită sau pneumonie.
Otitele - care apar prin pătrunderea virusului în spaţiul din spatele timpanului. Poate exista o legătură între infecţiile severe cu virus sinciţial respirator şi apariţia astmului bronşic mai târziu în viaţă.

Pont:
O dată ce o persoană a fost infectată cu acest virus poate prezenta de-a lungul vieţii recăderi manifestate sub forma unor răceli. Deşi nu sunt severe, acestea pot fi serioase la persoanele în vârstă sau la adulţii cu afecţiuni cronice cardiace sau pulmonare.

Infecţiile severe cu Virusul Sinciţial Respirator implică atât un efort emoţional, cât şi unul financiar. Cheltuielile financiare sunt foarte mari. Sunt necesare între 14-21 zile de spitalizare, dintre care în cel puţin 7 zile pacientul necesită ventilaţie mecanică. La nivel mondial, numărul deceselor la copii cauzate de gripă este mai mic decât numărul deceselor cauzate de VRS. Acest virus creşte riscul de decese prin dezvoltarea incompletă pulmonară şi lipsa apărării imunitare.

Infecţia cu VSR este foarte contagioasă. Acest virus foarte răspândit se poate transmite prin orice tip de contact fizic – atingeri, sărut sau strânsul mâinii unei persoane infectate - şi poate supravieţui timp de 10-12 ore pe jucării sau pe un serveţel folosit. Virusul se transmite de asemenea aerian, prin strănut sau tuse.

“Îi invităm pe părinţii copiilor cu risc mare pentru infecţii severe cu VSR - prematuri, cei cu boli cronice pulmonare, cu displazie bronhopulmonară şi boli cardiace congenitale - să se prezinte la maternitatea unde copilul lor s-a născut şi să se informeze la medicul neonatolog despre proflaxia infecţiilor cu VSR”, afirmă Prof. Dr. Silvia Stoicescu, preşedinta “Asociaţiei de Neonatologie din România”.