SOMN USOR ... imposibil, pentru cei care suferă de apnee. Află de ce nu te odihneşti când dormi

De la nou-născuţi, şcolari, adolescenţi, adulţi de vârstă mijlocie şi persoane de vârsta a treia, cu toţii avem nevoie de un somn de calitate pentru a ne menţine sănătoşi.

Oana Radu,
redactor

“Din moment ce copiii mici dorm 50% dintr-o zi, iar adultul petrece 1/3 din viaţă dormind, calitatea somnului este cea care dictează şi menţine o viaţă sănătoasă. Există o diversitate greu de imaginat a tulburărilor de somn şi noi încercăm în această zi să atragem atenţia opiniei publice asupra consecinţelor neidentificării la timp a acestor suferinţe, iar factorilor responsabili din sănătate să le reamintim că această specializare nu este încă recunoscută la noi, deşi apreciem că cel puţin 1 milion de români prezintă astfel de afecţiuni”, a declarat prof. dr. Florin MIHĂLŢAN, preşedinte Societatea Română de Pneumologie.

 

 

Lipsa unui somn de calitate determină numeroase probleme de sănătate ca obezitatea, hipertensiunea, diabetul, se ajunge la o vigilenţă scăzută, lipsă de atenţie, reducerea concentrării, scăderea productivităţii la locul de muncă şi în mediu academic, dar şi producerea de accidente de maşină. De exemplu, cei care suferă de insomnie sunt de 7 ori mai predispuşi la accidente cauzatoare de deces sau leziuni severe faţă de cei cu somn odihnitor.

18 martie, Ziua Internaţională a Somnului

Ziua Internaţională a Somnului este un eveniment anual susţinut în vederea creşterii conştientizării populaţiei asupra tulburărilor de somn şi povara aşezată de acestea pe umerii societăţii. Problemele de somn constituie o epidemie globală ce ameninţă sănătatea şi calitatea vieţii a până la 45% din populaţia lumii.
Majoritatea tulburărilor de somn pot fi prevenite sau tratate. Din păcate, până acum, mai puţin de o treime dintre cei suferinzi caută ajutor specializat.

În România, există în prezent 49 de laboratoare de somnologie atât în centrele universitare consacrate precum Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi şi Constanţa, cât şi în alte oraşe importante din ţară.
Laboratoarele de somnologie beneficiază de un somnograf pentru diagnosticul Sindromului de Apnee în Somn de tip obstructiv, central şi mixt şi AutoCPAP (un aparat pentru presiune continuă pozitivă, care prin intermediul unei măşti speciale împinge aerul şi ţine deschise căile respiratorii superioare, corectându-se apneea şi implicit sforăitul).

Apneea obstructivă în somn (SAS)

Este o afecţiune a aparatului respirator caracterizată prin pauze respiratorii de cel puţin 10 secunde, repetate şi frecvente în timpul somnului. Se manifestă prin somnolenţă excesivă în timpul zilei, tulburări de memorie şi concentrare, depresie, oboseală cronică, reducerea vigilenţei. Riscurile sociale şi medicale asociate cu apneea obstructivă în somn netratată sunt: accidente rutiere, accidente profesionale şi/sau casnice, moarte subită în somn, hipoventilaţie diurnă, hipertensiune pulmonară, hipertensiune arterială sistemică, cord pulmonar cronic, atacuri ischemice cerebrale sau coronariene, scăderea libidoului, impotenţă. Simptome pe timpul nopţii: sforăit persistent zgomotos, pauze în respiraţie, senzaţie de sufocare şi gâfâială, somn neodihnitor, vizite frecvente la baie. Simptome pe timpul zilei: dureri de cap matinale, somnolenţă diurnă, capacitate redusă de concentrare, iritabilitate, adormire în timpul unor activităţi de rutină.

Pacientul face o serie de investigaţii obligatorii, se completează un chestionar, pe baza căruia se face o cuantificare a numărului de puncte acumulat, un scor, care spune stadiul bolii - dacă este uşoară, severă sau moderată. Apoi se face programarea pentru noaptea de diagnostic când pacientul doarme cuplat la un aparat care înregistrează toate mişcările acestuia, inclusiv stadiile somnului. Sunt monitorizate, de asemenea, tulburările care apar în respiraţie, tulburările de ritm cardiac, gradul de oxigenare, de relaxare musculară, mişcările ochilor. în funcţie de diagnosticul stabilit după această evaluare, se trece la cea de-a doua etapă: noaptea de terapie în care se testează proteza respiratorie - aparat în presiune pozitivă continuă (CPAP) care este de fapt un ventilator. Rezultatele tratamentului se vor simţi imediat: pacienţii se vor bucura de un somn odihnitor, vor dispărea sforăitul şi somnolenţa diurnă, iar calitatea vieţii se îmbunătăţeşte în mod evident.

Statisticile internaţionale arată că pacientul tipic cu SAS este bărbat (studiile din laboratoarele de cercetare a somnului arată că SAS e de 5 ori mai frecvent la sexul masculin, iar la femei SAS este frecvent la menopauză), are vârsta cuprinsă între 30-60 de ani, suferă de obezitate (70% din pacienţii cu SAS), fumează şi are tulburări de somn, des identificate prin sforăit şi somnolenţă pe timpul zilei.

Cele 10 reguli ale igienei de somn (pentru adulţi) pentru o cât mai bună prevenţie a tulburărilor de somn:

1. Fixaţi-vă ora de culcare şi cea de trezire.
2. Dacă v-aţi făcut un obicei în a dormi pe timpul zilei, nu depăşiţi 45 de minute de somn.
3. Evitaţi consumul de alcool cu 4 ore înainte de a merge la culcare şi nu fumaţi.
4. Evitaţi consumul de cofeină cu 6 ore înainte de a merge la culcare. Acesta include cafeaua, ceaiul şi multe băuturi carbogazoase, precum şi ciocolata.
5. Evitaţi mâncarea grea, condimentată sau prea dulce cu 4 ore înainte de ora de culcare. Este acceptată o gustare uşoară înainte de somn.
6. Faceţi mişcare în mod regulat, însă nu chiar înainte de culcare.
7. Folosiţi aşternuturi confortabile şi curate.
8. Identificaţi o temperatură propice pentru somn şi aerisiţi bine camera.
9. Blocaţi toate sunetele care vă pot distrage de la somn şi eliminaţi sursele de lumină pe cât posibil.
10. Nu folosiţi patul pentru munca de birou.