Dr. Dorin Marius Gabor, Medic primar medicină de familie
Vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei 

Infecţia tractului urinar, denumită şi ITU, reprezintă o boală inflamatorie de cauză infecţioasă care afectează tractul urinar şi/sau interstiţial renal.

La nou-născut, ITU sunt mult mai frecvente la cei de sex masculin.

Cauze:
- în ITU acute, simple, necomplicate, fără factori favorizanţi majori, germenele patogen cel mai frecvent întâlnit la sugar şi copil este E.coli (până la 90%) urmat de: Klebsiella, Enterobacter etc.
- germenii "neenterici" care pot determina ITU sunt: Pseudomonas aeruginosa, enterococi (streptococi grup D), stafilococi. Există şi ITU "nebacteriene" generate de fungi, virusuri, protozoare, helminţi.

Incidenta pe sexe şi vârstă:

La nou-născut, ITU sunt mult mai frecvente la cei de sex masculin. La sugar, incidenţa devine progresiv mai mare la fete, iar după vârsta de sugar, incidenţa devine tot mai mare la fete.

Pont:
Simptomele diferă în funcţie de vârsta copilului şi de localizarea infecţiei.

Infecţiile pot fi joase (localizate la nivelul tractului urinar jos), sau înalte (localizate la nivelul tractului urinar superior). Nou-născuţii şi sugarii prezintă predominant simptomatologie generală: lipsa poftei de mâncare, slăbire, agitaţie, vărsături şi diaree. Uneori, se pot observa dificultăţi la micţiune, micţiuni frecvente şi în cantitate mică, urini închise la culoare (care pot "păta" scutecul) şi cu miros fetid, perturbarea jetului urinar.

Copilul mare are o simptomatologie similară cu cea a adultului.

Infecţiile urinare joase

Sunt denumite şi infecţiile vezicii urinare sau cistite şi prezintă:
- disurie (usturimi la urinat) sau poliurie (număr crescut de micţiuni)
- senzaţia frecventă de micţiune, dar eliminarea unui volum urinar foarte mic.
- incontinenţă urinară, rar
- dureri lombare joase, dureri în jurul ombilicului sau febră pe o perioadă îndelungată de timp Urina poate fi urât mirositoare, tulbure sau cu o culoare neobişnuită ori poate conţine sânge.

Infecţiile urinare înalte

Sunt denumite şi infecţii ale rinichilor sau pielonefrite.

Simptome:
- copiii pot avea febră şi frisoane
- pot determina dureri dorsale, puţin mai jos de coaste
- vărsături, oboseală şi apatie.

Investigaţii:

1. Examenul de urină poate susţine diagnosticul prin prezenţa leucocitelor în urină, îl poate sugera (când exista floră microbiană), dar nu îl poate pune şi nu îl poate exclude.

2. Urocultura permite evidenţierea germenului cauzator şi argumentul hotărâtor al diagnosticului.
Uzual se asociază cu antibiograma, care testează şi sensibilitatea acestuia la diferite antibiotice.
Urocultura este indicată oricărui sugar cu semne de boală generalizată, febrilă sau nu, oricărui sugar cu febră, cu enterocolită trenantă sau recidivantă rebelă în ciuda unei conduite terapeutice corecte, oricărui copil cu febră de cauză inexplicabilă sau copiilor cu semne clinice de ITU.

3. Alte investiga]ii utile sunt: hemograma, VSH, hemoculturi (în cazul septicemiilor), proteina C reactivă, explorarea funcţiei renale.
Tratamentul ITU vizează trei obiective majore:
- suprimarea infecţiei (sterilizarea urinei)
- corectarea factorilor care favorizează ITU
- prevenirea recidivelor (clinice şi/sau bacteriologice).

Pont:
Pentru recoltarea urinei este esenţială o bună toaletă prealabilă a regiunii genitale cu apă şi săpun.

Urocultura este considerată pozitivă şi diagnosticul de infecţie urinară este sigur când cresc peste 100.000 germeni/ ml. urină.