Ce trebuie sa facem, concret? Sa ne revizuim tot ceea ce inseamna „mod de viata si alimentatie”. Nu intampla tor am pus pe primul loc „modus vivendi”. Pentru a supravietui in conditii bune sau macar acceptabile, trebuie sa ne incadram in legile naturii: sa respectam fusul orar definit de mine prin cele „trei opturi”: opt ore de munca activa, opt ore de odihna activa si opt ore de somn.

Cele „trei opturi”


de odihna cat mai profunda, fara somnifere, inseamna a da randament maxim in domeniul nostru de activitate, incepand de la cositul fanului sau taiatul bustenilor etc. si pana la activitatea intelectuala creativa, la mesele de lucru sau in fata computerului. Al doilea opt de odihna activa nu inseamna odihna in fotoliu, in fata televizorului sau cu ochii in tavan, ci miscare: treburile gospodaresti, mersul pe bicicleta, la bazinul de inot sau, in sezonul de iarna, drumetii montane, schi, muzica, teatru, dans sau macar 5 km de plimbare pe jos in aer curat… Despre al treilea opt, somnul, probabil voi scrie un alt articol, privind ceasul nostru biologic, conditionat de hormonul natural numit melatonina.

Alimentatia


Plecand de la faptul ca, in decursul evolutiei noastre biologice am devenit omnivori, nu voi recomanda niciodata o alimentatie exclusiv vegetariana si nici alte aberatii, cum ar fi alimentatia pe baza grupelor sanguine, care clasifica cele 6,5 miliarde de oameni pe baza celor patru grupe sanguine si recomanda pentru acestea alimente prohibite si premise. Aduc ca argument persoana mea, care apartine grupei sanguine A2: toate alimentele interzise mie sunt tocmai cele folosite de mine in alimentatie de cel putin 60 de ani – si ma simt perfect! Cele „recomandate” conform grupei mele sanguine fie nu-mi plac, fie nu-mi priesc - drept pentru care le folosesc rar...

Coordonate... geografice


Alimentatia trebuie clasificata dupa longitudinea geografica in care traim. Noi, cei din zona temperata, trebuie sa ne alimentam in functie de cele patru anotimpuri. Chiar si in tara noastra alimentat ia trebuie diferentiata intre nord si sud. in zonele nordice, unde iarna tine cam sase luni, avem nevoie de mai multe calorii de origine animala iar in sud, unde multe luni avem conditii climatice sub-tropicale, caniculare, alimentat ia trebuie sa fie preponderent „subcalorica”, cu multe alimente vegetale, inclusiv uleiurile pentru gatit sau salate in loc de untura de porc, ulei de floarea soarelui, de soia, de germeni de porumb etc. Voi da ca exemplu populatiile din Alaska si eschimosii din zonele arctice, care pentru a supravietui temperaturilor de -60°C, trebuie sa consume 800 g de ulei sau grasimi de cetacee, de foca sau de morsa pe zi.