Dr Adina-Maria Roceanu
medic primar neurologie, doctor in stiinte medicale, cercetor stiintific grad II
Spitalul Universitar Bucuresti - Clinica de Neurologie

Practica privata: Bulevardul Nicolae Balcescu 3, sector 1, Bucuresti, tel 0722746134

In 2003 Societatea Internationala de a Cefalee a elaborat editia a II-a a Clasificarii Internationale a Cefaleelor, complexa, bine ierarhizata, astfel incat sa fie utila atat clinicienilor cat si cercetarilor si care recunoaste 14 tipuri de cefalee.

Clasificarea identifica doua mari grupe de cefalee :
- cefalee primare (categoriile 1-4) – neasociate cu o leziune cerebrala structurala, acestea fiind reprezentate de: migrena, cefaleea de tip tensional, cefaleea cluster si diverse alte cefalalgii nelezionale si
- cefalee atribuite (secundare) (categoriile 5-14) – care sunt asociate cu o leziune patologica subiacenta (variatii ale presiunii LCR, tumori cerebrale, afectiuni cerebrovasculare, tulburari ale homeostaziei, ingestie de diferite toxice, infectii intracraniene sau sistemice, afectiuni ale fetei si gatului, precum si nevralgii craniene). Ultima categorie (14) cuprinde cefaleele neclasificate in alt loc sau nespecifice.

Cefaleea de tip tensional (termeni utilizati anterior: cefalee tensionala, cefalee musculotonica, cefaleee psihomiogena, cefalee de stres, cefalee comuna, cefalee esentiala, cefalee idiopatica,  cefalee psihogena) este cel mai rapandit tip de cefalee primara, cu prevalenta in populatia generala intre 30 – 78%.

Trebuie diferentiata de cefaleea secundara hipertensiunii arteriale, care este o cefalee secundara.

 

Noua clasificare internationala introduce criterii clare de definire a acesteia si recunoaste doua forme de cefalee de tip tensional:
- episodica (subdivizata in subtipurile rara - cu cefalee mai rar de o data pe luna si frecventa)
- cronica – care altereaza calitatea vietii individului.

Fiecare dintre tipurile si subtipurile de cefalee de tip tensional poate fi asociat sau nu cu sensibilitatea pericraniana accentuata la palparea manuala.

Criterii de diagnosticare

Cefaleea de tip tensional episodica cu crize rare:
A. Cel putin 10 episoade de cefalee ce corespund criteriilor (B-D) si apar cu frecventa < 1 zi/ luna ( in medie < 12 zile/ an).

B. Cefaleea dureaza de la 30 minute  - pâna la 7 zile.

C. Cefaleea are cel  putin 2 dintre urmatoarele cracteristici:
1. localizarea bilaterala
2. caracter de presiune / nepulsatila
3. intensitate usoara sau moderata
4. nu este agravata la activitati fizice de rutina (mersul, urcatul scarilor)

D. Doua din urmatoarele:
1. nu este insotita de greata sau voma (poate apare anorexie).
2. fotofobia si fonofobia sunt absente, dar una sau alta separat pot fi prezente

E. Nu este atribuita altor afectiuni.


Cefaleea de tip tensional episodica cu crize frecvente:

A. Cel putin 10 episoade de cefalee ce corespund criteriilor (B-D) si apar cu frecventa ≥ 1 zi/ luna si < 15 zile/luna pentru cel putin 3 luni ( ≥12 zile < 180 zile/ an).

B. Cefaleea dureaza de la 30 minute  - pâna la 7 zile.

C. Cefaleea are cel  putin 2 dintre urmatoarele cracteristici:
1. localizarea bilaterala
2. caracter de presiune / nepulsatila
3. intensitate usoara sau moderata
4. nu este agravata la activitati fizice de rutina (mersul, urcatul scarilor)

D. Doua din urmatoarele:
5. nu este insotita de greata sau voma (poate apare anorexie).
6. fotofobia si fonofobia sunt absente, dar una sau alta separat pot fi prezente

F. Nu este atribuita altor afectiuni.

Cefaleea de tip tensional cronica  - criterii de diagnostic:
A. Cefaleea survine ≥ 15 zile / luna pentru > 3 luni (≥180 zile/an) si corespunde criteriilor (B-D)

B. Cefaleea dureaza ore sau poate fi continuia

C.Cefaleea are cel  putin 2 dintre urmatoarele cracteristici:
1. localizarea bilaterala
2. caracter de presiune / nepulsatila
3. intensitate usoara sau moderata
4. nu este agravata la activitati fizice de rutina (mersul, urcatul scarilor)

D. Doua din urmatoarele:
1. nu mai mult decât unul din urmatoarele: fotofobie, fonofobie sau greata usoara
2. nici greata moderata sau severa, nici voma

E. Nu este atribuita altor afectiuni.

Cefaleea de tip tensional cronica survine ≥ 15 zile / luna pentru > 3 luni (≥180 zile/an) si dureaza ore sau poate fi continua.

Cefaleea de tip tensional probabila este termenul folosit pentru pacientii la care cefaleea de tip tensional episodica (rara, frecventa) sau nu indeplineste unul dintre criteriile pentru una dintre afectiunile codificate mai sus. Mecanismul de aparitie ale cefaleei de tip tensional este contractia sustinuta a musculaturii cervico-cerebrale determinata de stress, oboseala sau somn insuficient.

Tratament

Tratmentul cefaleei de tip tensional vizeaza atât tratamentul atacului, cât si cel de preventie al recurentei cefaleei.

I) In tratamentul abortiv al cefaleei de tip tensional trebuie descurajata folosirea indelungata a medicatiei analgezice, punându-se accent pe relaxare si pe tratamentul cu miorelaxante (in SUA - carisoprodol 350 mg, chlorzoxazone 500 mg, metaxalone 800 mg, methocarbamol 500 mg, in Europa – diazepam, clonazepam, tetrazepam). Baclofen (Lioeresal) si tizabididine (Sirdalud) sunt antispastice potente utilizate in scleroza multipla  care pot fi folosite si in cefaleea de tip tensional.

II) In tratmentul preventiv al cefaleei de tip tensional se pot folosi
- terapii fizicale (caldura, ultrasunete, masaj),
- antidepresivele triciclice (amitriptilina, doxepin, imipramina) si
- recent s-a evaluat rolul injectarii cu toxina botulinica – studiile nu au demosntrat insa eficienta acesteia in cefaleea de tip tensional.