Prof. dr. Mencinicopschi este unul dintre specialistii care ne pot invata cum sa facem distinctia dintre alimentele care contin, de exemplu, aditivi alimentari (Euri) periculosi pentru om si cele care ne mentin sanatosi. Si, nu in ultimul rand, profesorul militeaza pentru o lege-cadru a alimentului, precum si pentru protejarea producatorilor autohtoni, scosi de pe piata de concurenta din afara.

Ce mai mancam astazi, domnule profesor?

Desi pare incredibil, avem inca ce sa mai mancam, si mai ales noi, romanii, care avem posibilitatea sa cunoastem hrana adevarata, provenita din sistemele pastorale traditionale. Ma refer aici la fructele romanesti - foarte putin stropite -, alimentele naturale integrale etc. Avem, in sistemul agroalimentar ecologic, fructe si legume sanatoase, cu siguranta mai putin contaminate cu ingrasaminte chimice de sinteza, in special cu azotati si cu alte substante care se folosesc in agricultura intensiva. Iata ca romanul inca mai are posibilitatea sa cunoasca gustul unui mar natural, unui mar obtinut in sistemul nostru traditional. Eu lupt pentru a pastra gustul traditional natural al alimentelor noastre. Alimentul nu este o marfa, este viata noastra fizica si spirituala.

Ce spuneti despre dieta de tip vestic?

Dieta vestica este, din punct de vedere al profilului nutritional, dezechilibrata, adica bogata in grasimi nesaturate. S-a profitat de faptul ca romanul era doritor de alimente ambalate frumos, sclipitoare, cu denumiri venite uneori cu simboluri ale democratiei, iar noi le-am “imbratisat” fara sa realizam ca, renuntand la traditia alimentara, ne pierdem o parte din identitatea nationala. Pentru ca identitatea unui popor este data de limba, de credinta, dar si de traditiile alimentare. Se afirma chiar ca globalizarea alimentelor inseamna genocid.

Ce calitati trebuie sa aiba un aliment, pentru a fi sanatos?

Calitatea alimentului are doua fatete: cea “mincinoasa”, extrem de frumoasa, cu calitatile senzoriale - gust, miros, culoare, aroma - si cea adevarata, calitatea nutritionala sau capacitatea unui aliment de a hrani organismul. Un aliment gustos nu este neaparat si unul sanatos.

“Cultura nutritionala este esentiala pentru a schimba chiar si profilul de productie.”

Educarea consumatorului va face sa dispara de pe piata produsele nesanatoase?

Din pacate, totul azi este distorsionat de profit. Trebuie spus tare consumatorului ca alimentul este marfa care, spre deosebire de altele, inseamna calitatea vietii, sanatatea omului. Nicio alta marfa nu are un impact atat de dramatic asupra sanatatii omului cum o au alimentele.De alimente depinde sanatatea fiecarui individ, dar si sanatatea publica, viata noastra. Daca vom deveni din ce in ce mai informati si vom cumpara alimentele sanatoase, atunci si producatorii vor fi obligati sa faca acele alimente care sunt vandabile. Cultura nutritionala este esentiala pentru a schimba chiar si profilul de productie, pentru a-i determina pe producatori sa faca alimentele bune pe care noi le cerem.

Este valabila teoria conform careia ideal este sa consumi fructele si legumele cultivate in pamantul tarii tale?

Da, in lume exista chiar si un curent, numit al locavorilor, foarte dezvoltat, spre exemplu, in Quebec. Acestia nu mananca decat fructe, legume, carne produse in jurul zonei in care locuiesc. Este bine sa consumam legume si fructe din zone apropiate si din sezon, pentru ca se potrivesc cu bioritmurile noastre. Fiecare fiinta de pe Pamant este supusa bioritmurilor. La om, bioritmul de baza este cel circadian, cel de 24 de ore, dar el percepe si este si sub influenta directa a bioritmurilor sezoniere, ale anotimpurilor.
De mii de ani, iarna, hrana noastra este mai saraca in alimente vii si mai bogata in produse conservate – carne, grasimi – si este normal, pentru ca in aceasta perioada apare un stres abiotic mai puternic reprezentat de frig, de umiditate si organismul are nevoie de mai multe calorii. inspre primavara, organismul nostru isi schimba bioritmul si metabolismul, deoarece are nevoie de eliminarea metabolitilor acumulati peste iarna. Primavara apar anumite legume si fructe special proiectate pentru a ne detoxifia si ma refer la cele aparute spontan: leurda – „sora” salbatica a cepei si a usturoiului –, urzicile, spanacul, untisorul, apoi sunt salata, ceapa verde, mai tarziu ciresele de mai etc. Fiind crescute in mod natural, acumuleaza si cea mai mare cantitate de antioxidanti, de factori de protectie prin care lupta impotriva entitatilor patogene.

„Aproximativ 70% dintre bolile romanilor sunt provocate de alimente si de modul de hranire.”

Daca ne-am hrani cum trebuie, am fi mai protejati in fata bolilor grave?

Se pare ca specia umana nu este adaptata genetic noii hrane industriale. Azi, am devenit profund sedentari - stare nenaturala a omului - si, in acelasi timp, suntem sclavii papilelor noastre gustative, ai simturilor noastre care ne insala si ne introduc pe nesimtite boala in corp. Bunicii nostri aveau un stil de viata mai activ, erau mai rezistenti si mai sanatosi. Daca aruncam o privire asupra istoriei omenirii, vom vedea acest lucru. Sunt studii de paleoalimentatie si de sanatate din care rezulta ca, dupa inceperea utilizarii intensive a ingrasamintelor chimice de sinteza, imbolnavirile de cancer au urmat o curba crescatoare. stim, din pacate, ca romanii sunt pe primele locuri la anumite tipuri de cancer, care pot fi prevenite prin stilul de viata si prin alimentatie (cancerul colorectal), la bolile cardiovasculare, ne aflam pe un trend de crestere a obezitatii, chiar ocupam locul 3 in UE, iar la copii lucrurile stau si mai prost, obezitatea infantila fiind mai periculoasa decat cea a adultului...
Trebuie sa nu mai cautam raspunsuri si solutii de la altii, ci sa ne apropiem mai mult de natura noastra si sa fim atenti la semnalele date de propriul organism.

“Nu suntem egali in fata alimentelor, medicamentelor si bolilor. Acelasi aliment poate sa aiba efecte pozitive asupra unui consumator, dar daunatoare pentru alte persoane, prin  functia de biocompatibilitate.“

Ce sa cautam pe etichete?

Pe orice aliment, trebuie sa existe cel putin o eticheta, cea compozitionala. Ea este aceea care ne indica ce ingrediente, ce aditivi si ce arome au fost folosite la fabricarea alimentelor. Acestea sunt trecute in ordinea descrescatoare a ponderii lor. E-urile nu mai sunt scrise conform codului alfa-numeric, ci dupa denumirea lor chimica si atunci vom putea gasi niste cuvinte foarte sofisticate, dar care ar trebui sa ne atraga atentia. Este obisnuit sa gasim faina, lapte, carne sau oua, dar intr-un aliment nu ar trebui sa gasim carboximetil celuloza sau butilhidroxianisol...in momentul in care intalnim niste cuvinte pe care nu le intelegem, ar trebui sa ne informam ce inseamna si dupa aceea sa vedem daca le mai alegem, de data asta, in cunostinta de cauza. Eticheta nutritionala ne arata nutrientii, care sunt macronutrientii - proteinele animale (carne, lapte, oua, peste) sau vegetale (leguminoasele: fasolea, mazarea, lintea, nautul, bobul, soia, quinoa, o pseudocereala care era hrana principala a populatiilor precolumbiene si care are o proteina apropiata de carne ca valoare biologica), apoi glucidele (care pot fi rafinate, cu un indice glicemic foarte ridicat care agreseaza pancreasul endocrin - glucoza, fructoza, zaharoza, maltoza, lactoza – sau complexe, sanatoase, asa cum sunt amidonul, fibrele alimentare solubile si insolubile etc.). O mare greseala este sa eliminam din alimentatie lipidele bune - care contin cei doi acizi grasi esentiali omega 3 si omega 6. Omega 3 se gaseste in semintele si uleiul de in, semintele si uleiul de canepa, uleiul de canola - o varietate de ulei de rapita, uleiul de soia. Uleiul de palmier este foarte usor absorbit si nu contine colesterol.

“Orice traditie alimentara este dublata de un stil de viata. Daca scoti alimentele din stilul de viata traditional si le pui in contextul stilului de viata sedentar, nici acestea nu mai sunt bune.”

Raportul ideal Omega 3- Omega 6 este 1:1 pana la 1: 4. Cand omega 6 este excedentar, ca in dieta vestica - 1:24 in favoarea lui Omega 6 - genereaza ceea ce numeste status proinflamator sistemic, pe fondul carora se dezvolta multe boli cronice. Omega 3 mai gasim in peste si alge marine. Alimentele trebuie sa aiba si micronutrienti: minerale – Ca, P, Se, Zn, vitamine si non-nutrienti sau fitochemicale (antocianii, carotenoizii) - a nu se confunda cu chimicalele! A treia eticheta, obligatorie cand alimentul contine alergeni, este eticheta cu alergeni sau cu intolerante: albus de ou, arahide, soia etc. Sunt 8 grupe principale de alergeni alimentari care trebuie prezentate pe eticheta separata.
De asemenea, trebuie sa fim foarte atenti la termenul de valabilitate. Citind toate acestea, ne vom face o idee despre calitatea alimentului. Majoritatea dintre noi, cand vorbim despre calitatea alimentelor, intelegem numai aspectul organoleptic, adica senzorial - culoare, gust, aroma, palatabilitate (calitatea alimentului de a satisface gustul si preferinta celui care il consuma), textura, dar uitam de caracteristica lui cea mai importanta, aceea de a ne hrani!

Ce parere aveti despre taxa pe fast-food?

Eu nu agreez taxa pe fastfood din urmatorul motiv: nu prin interdictie putem schimba comportamentul alimentar al oamenilor, ci prin a-i invata care aliment este bun si care este impactul alimentului asupra sanatatii lui. Abia atunci el, in cunostinta de cauza, fara sa fie obligat de vreo lege, va sti sa-si aleaga anumite alimente.


"SI NOI CE MAI MANCAM - Noua ordine alimentara" Este ce mai noua carte a prof. dr. Mencinicopschi despre alimente si industria alimentara, dar si o carte care ne invata cum sa mancam si sa gatim sanatos.