Dr. Gabriel Prada
Director medical
INGG Ana Aslan
sef lucrari
UMF "Carol Davila" Bucuresti

Memoria implica multe aspecte printre care motivatia si atentia. in general, daca nu avem motivatie, nu retinem informatia sau o retinem distorsionat.
Acest aspect se accentueaza pe masura inaintarii in varsta, cand semnificatia unei informat ii pentru persoana care trebuie sa o memoreze este din ce in ce mai importanta.  

Persoanele in varsta se plang adesea de tulburari de memorie: "nu tin minte unde am pus cheile", "nu imi amintesc numele persoanei intalnite mai inainte" etc. Nu intotdeauna aceste fenomene sunt patologice

Depresia

Pentru a fixa in memorie o serie de elemente trebuie sa avem atentia concentrata asupra lor. Memoria este influentata si de starea afectiva a persoanei: frecvent, depresia da senzatia falsa a existentei unor tulburari de memorie. De altfel, depresia era denumita mai inainte "pseudodementa", tocmai datorita asemanarii afectarii memoriei, intalnita in cele doua afectiuni.

Prevenirea tulburarilor de memorie

Exista si afectari patologice ale memoriei care trebuie recunoscute din timp si tratate pentru a preveni agravarea lor sau a incetini procesul de deteriorare. Etapa initiala a acestor modificari patologice este denumita actualmente "deficit cognitiv usor" sau "tulburare cognitiva usoara". Este o etapa de tranzitie intre asa-zisa "imbatranire normala" a creierului (care este insotita de un grad de scadere a memoriei) si forma extrema numita "dementa". Este necesar ca atunci cand apar tulburari de memorie (constatate de noi sau de cei din jur) sa ne prezentam la medic pentru a se efectua o evaluare corecta si completa. Astfel se stabileste daca este o modificare normala, aparuta in cursul procesului de inaintare in varsta, sau este un deficit cognitiv usor, care poate anunta o afectiune mai importanta: dementa. in acest fel se vor putea lua din timp masurile adecvate.

Deficitul cognitiv usor este important a fi recunoscut la timp si tratat deoarece se poate transforma in dementa cu o frecventa de 16% pe an fata de frecventa de 4% intalnita la persoanele cu imbatranire cerebrala normala.