nume de cod Pushka

Dr. Val Valcu
Director Editorial

Exlicatiile celui mai mare succes mondial in lupta cu bolile de inima

Karelia de Nord este o regiune din Finlanda de care unii au auzit, eventual, ca s-ar invecina cu Rusia. Totusi, modelul schimbarii pornite de acolo ar putea insemna 6 ani de viata in plus pentru fiecare dintre noi.

Atat au castigat finlandezii in urma proiectului pornit de autoritatile locale, speriate de incidenta bolilor cardiovasculare. Coordonatorul experimentului, extins la nivelul intregii tari, a fost doctorul Pekka Pushka, de la Institutul de Sanatate Publica din Helsinki. Succesul a fost recunoscut la nivel mondial, dr. Pushka fiind numit director in Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Rezultatele: mortalitatea s-a redus la jumatate

Finlanda avea, in 1972, cea mai mare mortalitate prin boli coronare din lume. Majoritatea deceselor se produceau inainte ca oamenii sa ajunga la spital, din cauza distantelor mari care trebuiau acoperite de ambulante, in zonele rurale. in oraselele mici lipseau sectiile de terapie intensiva. }ara noastra se afla intr-o situatie asemanatoare: bolile de inima sunt principalul inamic al romanilor, iar accesul la terapie moderna ramane dificil.

Epidemiologii din Finlanda au inteles ca suferintele trebuie prevenite, iar problema nu poate fi rezolvata decat la nivelul medicinii primare, inainte ca pacientul sa ajunga la spital.
- Riscul relativ de infarct a fost redus cu 73 la suta, in Karelia de Nord
- Mortalitatea cardiovasculara a scazut cu 65 la suta in Finlanda
- Mortalitatea prin cancer pulmonar s-a redus cu 60 de procente
- Mortalitatea generala a scazut in Finlanda cu 45 la suta

Lupta cu mentalitatile

Doctorul Puskha, supranumit ”Agentul schimbarii”, spune ca sarcina cea mai dificila a fost sa schimbe obiceiurile unui intreg popor.

”Doream sa oferim populatiei informatii despre o viata sanatoasa, isi aminteste dr. Pushka. Factorii de risc erau cunoscuti: fumatul, sarea, grasimile si lipsa de miscare.

Dar, ca sa le schimbi oamenilor stilul de viata, a fost nevoie de un program care sa implice intreaga societate”.
- Educatia pentru sanatate s-a facut prin scoala, prin massmedia si prin antrenarea medicilor de familie si asistentelor, insistandu-se pe renuntarea la fumat si reducerea colesterolului
- Rolul cel mai important a revenit unor medici pregatiti sa discute cu publicul in cadrul unor intalniri la nivelul comunitatii
- A fost implicata, pe baze voluntare, industria alimentara. S-au lansat lactate si salamuri cu continut redus de grasime
- Agricultorii au fost convinsi sa cultive mai multe legume si fructe, in special afine. Consumul de fructe a crescut de la 20 la 50 de kg pe cap de locuitor
- A fost incurajat sportul, prin construirea de baze sportive, dar si prin stimularea competitiilor de amatori
- Au fost lansate concursuri cu premii pentru cei care se lasa de fumat sau evita colesterolul. Ponderea fumatorilor a scazut de la 51 la 31 la suta, iar nivelul mediu al colesterolului s-a redus cu 17 la suta.


Taxa fast-food, nerecomandata si imposibil de aplicat

Romanii au invatat prea putin din modelul finlandez. in locul educatiei si colaborarii, autoritatile pregatesc o taxa pe mancare. Proiectul ”fast-food” era anticoncurential si foarte costisitor: mii de functionari trebuiau sa ia la rand restaurantele si sa evalueze fiecare produs, iar apoi sa urmareasca aplicarea taxei. Asa ca se va adapta modelul folosit pentru ”alungarea” chipsurilor din scoli.
in 2008, prin Ordinul 123, s-a decis ca nu pot fi vandute la magazinele scolare produsele care au mai mult de 300 de Kcalorii ( sau peste 1,5 grame de sare ori 20 de grame de grasime) la suta de grame. Este greu de explicat de ce branza topita, care are 330 de Kcal la suta de grame, este un produs taxabil, dar totusi se ofera copiilor in programul ”Cornul si laptele”. Painea era cat pe ce sa fie suprataxata, avand 282 Kcal/100 grame. Macaroanele, cascavalul, carnea de porc, gemul de caise, ba chiar si mierea vor fi mai scumpe, fiindca depasesc cu cateva calorii baremul.

Ce vor face producatorii

Ministerul Sanatatii nu are voie sa perceapa taxe, asa ca birul va fi strans de Finante. Acest lucru face ca taxa de fastfood sa fie similara unei accize, ceea ce contravine legislatiei europene. Producatorii vor ataca oricum in instanta ”mancaritul”, fiindca nu pot fi incasate taxe neprevazute de Codul Fiscal pe anul in curs. Solutiile pe care le-au aplicat tarile europene vizeaza ieftinirea unor alimente, prin reducerea TVA. Astfel, ar scadea pretul carnii de peste, al fructelor, painii si lactatelor.