Ceaiul de menta este cunoscut si folosit de mii de ani in combaterea deranjamentelor intestinale. Usturoiul are un efect antimicrobian verificat de milenii.

De curand, stiinta a explicat de ce popoarele nordice sufera mai putin din cauza bolilor cardiovasculare. Efectul, pus pe seama acizilor grasi omega 3 si omega 6, este legat de consumul carnii de peste oceanic.

Fructele sunt recunoscute pentru aportul de antioxidanti cu rol anticancer. Din pacate, promovarea comportamentelor alimentare sanatoase va deveni extrem de dificila, daca nu va fi chiar interzisa in Uniunea Europeana. Acesta este efectul advers al unei politici prin care UE dorea sa reglementeze mentiunile de sanatate ale alimentelor, comunicate in mesajele publicitare. Masura este, evident, necesara pentru protectia consumatorilor, dar birocratia care respecta doar litera, nu si spiritul reglementarii, a aruncat-o in ridicol.

In al doilea rand, institutia care aplica Regulamentul 1924 trebuie sa verifice rigoarea dovezilor stiintifice care sustin fiecare mentiune, de la cartile de medicina la studiile clinice specifice. Nici acest pas n-ar constitui o problema pentru alimentele cu adevarat valoroase, fiindca exista dovezi ce tin atat de experienta practica a omenirii, cat si de cercetari incununate cu premii Nobel, cum a fost in cazul legaturii dintre iaurt si modularea imunitatii, de pilda.

Cand vine, insa, vorba despre relatia cauza-efect si despre mecanismul de actiune al substantei active, este mult mai greu de facut clasificari in cazul alimentelor, decat in cazul medicamentelor. O pastila are o singura substanta activa, al carei traseu in organism  este lesne de urmarit. Alimentele au sute, daca nu mii de macro- si microelemente, aflate in interrelatie si actionand uneori la distanta, prin influentarea florei intestinale, de exemplu, fara sa treaca in sange si in tesuturile proprii ale organismului. Exista alimente traditionale a caror compozitie nu este complet lamurita nici pana in prezent, cu toate progresele stiintei: mierea, polenul, plantele medicinale.

Comisia Europeana a plasat problema unei agentii specializate in siguranta alimentului, care aplica alimentelor regulile folosite in evaluarea medicamentelor, a ambalajelor sau a dezinfectantilor pentru WC. Or, una este sa cauti reziduuri de pesticide in faina si alta sa explici cum actioneaza legumele in preventia cancerului de colon. EFSA, adica Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor, cu sediul in Parma, Italia, s-a trezit astfel cu peste 20.000 de dosare, pe care ar fi trebuit sa le analizeze inca din 2008. EFSA, care a stabilit deja ca acele alimente sunt sigure pentru consumul uman, trebuie acum sa spuna daca producatorii pot mentiona efectele positive pentru sanatate.

Avand insuficiente mijloace  si expertiza, EFSA a cerut industriei alimentare sa aduca dovezi la nivelul cerintelor aplicate industriei farmaceutice, care le-a obtinut cu fonduri uriase in zeci de ani de cercetare. Dupa doi ani, de-abia 30% dintre mentiuni au fost analizate, si doar cateva zeci au fost autorizate si publicate. Antioxidantii, imposibil de standardizat dupa criteriile EFSA.

In cazul antioxidantilor, de pilda, EFSA a decis sa ignore studiile in vitro si a cerut studii pe oameni vii, dificil de realizat, data fiind complexitatea reactiilor implicate. In plus, alimentele care contin compusi cu rol antioxidat sunt consumate zilnic, in cantitati variabile de la individ la individ, in cadrul unei alimentatii variate, de catre persoane cu profil genetic, varsta, stil de viata, activitate, expunere la poluanti sau fumat si niveluri de stress diferite.

Cum am putea “standardiza” astfel de studii si descrie prin markeri biologici ceea ce se intampla in fiecare celula, in fiecare individ? Pentru ca astfel de “dovezi” nu au putut fi furnizate, au fost respinse peste 170 de mentiuni referitoare la antioxidanti. Evident, nu exista studii clinice, conforme cu protocoalele din domeniul farmaceutic, nici pentru usturoi sa varza. Ba chiar nicipentru apa. Medicii ne recomanda insa mai multe legume si consumul a doi litri de apa pe zi. Cum se vor impaca aceste recomandari cu cerintele birocratilor din Parma?

Deosebirile dintre medicamente si alimente

Birocratia europeana vrea sa mancam medicamente
Reclama la usturoi si carnea de peste ar putea fi interzisa
Dr. Val Valcu
Director Editorial

Ceaiul de menta este cunoscut si folosit de mii de ani in combaterea deranjamentelor intestinale. Usturoiul are un efect antimicrobian verificat de milenii. De curand, stiinta a explicat de ce popoarele nordice sufera mai putin din cauza bolilor cardiovasculare. Efectul, pus pe seama acizilor grasi omega 3 si omega 6, este legat de consumul carnii de peste oceanic.
Fructele sunt recunoscute pentru aportul de antioxidanti cu rol anticancer. Din pacate, promovarea comportamentelor alimentare sanatoase va deveni extrem de dificila, daca nu va fi chiar interzisa in Uniunea Europeana. Acesta este efectul advers al unei politici prin care UE dorea sa reglementeze mentiunile de sanatate ale alimentelor, comunicate in mesajele publicitare. Masura este, evident, necesara pentru protectia consumatorilor, dar birocratia care respecta doar litera, nu si spiritul reglementarii, a aruncat-o in ridicol.
Regulamentul CE 1924/2006 vrea sa impuna criterii riguroase in privinta comunicarii catre consumatori a beneficiilor nutritionale si pentru sanatate ale alimentelor. Se stabileste, astfel, profilul nutritional al unui aliment sanatos, respectand criteriile cu care deja ne-a obisnuit televiziunea: sa nu contina in exces sare, zahar si grasimi saturate.

In al doilea rand, institutia care aplica Regulamentul 1924 trebuie sa verifice rigoarea dovezilor stiintifice care sustin fiecare mentiune, de la cartile de medicina la studiile clinice specifice. Nici acest pas n-ar constitui o problema pentru alimentele cu adevarat valoroase, fiindca exista dovezi ce tin atat de experienta practica a omenirii, cat si de cercetari incununate cu premii Nobel, cum a fost in cazul legaturii dintre iaurt si modularea imunitatii, de pilda.

Alimentele, analizate cu tehnologia folosita pentru ...dezinfectanti
Cand vine, insa, vorba despre relatia cauza-efect si despre mecanismul de actiune al substantei active, este mult mai greu de facut clasificari in cazul alimentelor, decat in cazul medicamentelor. O pastila are o singura substanta activa, al carei traseu in organism  este lesne de urmarit. Alimentele au sute, daca nu mii de macro- si microelemente, aflate in interrelatie si actionand uneori la distanta, prin influentarea florei intestinale, de exemplu, fara sa treaca in sange si in tesuturile proprii ale organismului. Exista alimente traditionale a caror compozitie nu este complet lamurita nici pana in prezent, cu toate progresele stiintei: mierea, polenul, plantele medicinale.

Comisia Europeana a plasat problema unei agentii specializate in siguranta alimentului, care aplica alimentelor regulile folosite in evaluarea medicamentelor, a ambalajelor sau a dezinfectantilor pentru WC. Or, una este sa cauti reziduuri de pesticide in faina si alta sa explici cum actioneaza legumele in preventia cancerului de colon. EFSA, adica Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor, cu sediul in Parma, Italia, s-a trezit astfel cu peste 20.000 de dosare, pe care ar fi trebuit sa le analizeze inca din 2008. EFSA, care a stabilit deja ca acele alimente sunt sigure pentru consumul uman, trebuie acum sa spuna daca producatorii pot mentiona efectele positive pentru sanatate.

Avand insuficiente mijloace  si expertiza, EFSA a cerut industriei alimentare sa aduca dovezi la nivelul cerintelor aplicate industriei farmaceutice, care le-a obtinut cu fonduri uriase in zeci de ani de cercetare. Dupa doi ani, de-abia 30% dintre mentiuni au fost analizate, si doar cateva zeci au fost autorizate si publicate. Antioxidantii, imposibil de standardizat dupa criteriile EFSA.

Antioxidantii, imposibil de standardizat dupa criteriile EFSA

In cazul antioxidantilor, de pilda, EFSA a decis sa ignore studiile in vitro si a cerut studii pe oameni vii, dificil de realizat, data fiind complexitatea reactiilor implicate. In plus, alimentele care contin compusi cu rol antioxidat sunt consumate zilnic, in cantitati variabile de la individ la individ, in cadrul unei alimentatii variate, de catre persoane cu profil genetic, varsta, stil de viata, activitate, expunere la poluanti sau fumat si niveluri de stress diferite.

Cum am putea “standardiza” astfel de studii si descrie prin markeri biologici ceea ce se intampla in fiecare celula, in fiecare individ? Pentru ca astfel de “dovezi” nu au putut fi furnizate, au fost respinse peste 170 de mentiuni referitoare la antioxidanti. Evident, nu exista studii clinice, conforme cu protocoalele din domeniul farmaceutic, nici pentru usturoi sa varza. Ba chiar nicipentru apa. Medicii ne recomanda insa mai multe legume si consumul a doi litri de apa pe zi. Cum se vor impaca aceste recomandari cu cerintele birocratilor din Parma?