Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran
Seful Sectiei de Chirurgie Generala,
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Colecistita acuta reprezinta inflamatia veziculei biliare. Vezicula biliara sau colecistul este un organ sub forma de para situat in partea superioara drepta a abdomenului, inferior de ficat.

Figura 1: Vezicula biliara si caile biliare (cu verde). Se observa un calcul (cu galben) care blocheaza iesirea bilei din colecist. Mai jos se observa un alt calcul (cu galben) care blocheaza atat curgerea bilei in intestin, cat si canalul pancreatic.

Cauze

In 90-95% din cazuri, colecistita acuta este produsa de litiaza veziculara („pietrele la fiere”). Colecistita acuta poate aparea si la pacientii traumatizati si la cei care au suferit interventii chirurgicale majore (de exemplu cardiace).

in tarile dezvoltate, peste 10% din populatia adulta prezinta litiaza veziculara. Pacientul tipic care se prezinta la medic pentru litiaza veziculara este caracterizat de cei „4 F”: female (sex feminin), fair (rasa alba), forty (in jur de 40 de ani), fatty (cu greutate crescuta).

Litiaza veziculara apare la femeile cu varsta intre 20-55 ani cu o frecventa de 5-20% si la femeile peste 50 de ani cu ofrecventa de 25-30%. Litiaza veziculara este intalnita la barbati de doua ori mai rar comparativ cu femeile. Modul exact prin care litiaza (pietrele) apar in colecist nu este cunoscut, dar sunt recunoscuti mai multi factori de risc: sexul feminin, inaintarea in varsta, prezenta la parinti si bunici a litiazei, obezitatea, pastilele anticonceptionale, graviditatea, scaderea importanta in greutate, lipsa activitatii fizice, diabetul zaharat.

Simptome

Colecistita acuta este mai comuna la pacientii de varsta medie si la varstnici. Dintre toti pacientii cu colecistita acuta, 60-80% sunt cunoscuti de o perioada mai lunga cu suferinta biliara. Simptomele ce insotesc colecistita acuta sunt: (1) durere la nivelul abdomenului, in dreapta superior, (2) greata si varsaturi, (3) febra moderata. Durerea este intensa si prezinta debut brusc. Localizarea caracteristica a durerii este superior si la dreapta ombilicului, dar mai frecvent ea este observata superior de ombilic. Durera iradiaza la nivelul umarului drept si catre spat (varful omoplatului). Caracteristica este durerea ce creste timp de 2-3 minute si apoi ramane la o intensitate crescuta pentru >20 minute. Foarte frecvent pacientii prezinta, ca simptom asociat, cefaleea (durerea de cap).

Investigatii necesare

Alaturi de examenul clinic, pentru diagnosticul colecistitei acute sunt necesare analize sanguine si metode imagistice de explorare a ficatului si cailor biliare (ecografia abdominala). in colecistitele acute complicate este necesara si Imagistica prin Rezonanta Magnetica si Colangiopancreatografia Endoscopica Retrograda (ERCP). Analizele sanguine necesare masoara valoarea leucocitelor, a testelor hepatice si a inflamatiei. Ecografia abdominala este primul si cel mai informativ examen imagistic folosit. Aceasta investigatie nu este iradianta si poate fi folosita si la persoanele gravide. Colangiopancreatografia prin Rezonanta Magnetica este indicata cand se suspecteaza litiaza („pietre”) si in calea biliara (canalul ce leaga colecistul de intestin).

Tratament

In zilele anterioare internarii, datorita senzatiei de greata si varsaturilor, pacientii nu au consumat lichide, astfel incat trebuie administrate fluide intravenos. Dupa internare pacientii nu trebuie sa manance nimic. Vor fi administrate calmante si antibiotice.

Atentie
Pacientii cu colecistita acuta trebuie spitalizati. Evidenta actuala arata ca orice litiaza veziculara si, cu atat mai mult, colecistita acuta prezinta indicatie chirurgicala.

Tratamentul definitiv al colecistitei acute este colecistectomia (operatia de indepartare chirurgicala a veziculei biliare). Momentul optim pentru efectuarea interventiei chirurgicale este cat mai aproape de debutul simptomelor (colecistectomie imediata pana la 7 zile de la debutul simptomelor). Pentru efectuarea colecistectomiei este necesara anestezia generala (se induce somnul si se previne durerea). Interventia chirurgicala poate fi efectuata clasic (o incizie – taietura la nivelul abdomenului) sau laparoscopic (se folosesc o videocamera si instrumente mici introduse in abdomen prin incizii mici). in momentul actual, interventia chirurgicala „standard de aur” se efectueaza laparoscopic. in aceste conditii de inflamatie si infectie, interventia chirurgicala este mai dificila si necesita experienta adecvata. in 10-15% din cazurile de colecistita acuta, interventia chirurgicala laparoscopica nu poate fi finalizata in conditii de siguranta si se efectueaza operatia clasica. Interventia chirurgicala clasica este indicata de asemenea pentru managerizarea incidentelor si accidentelor aparute in cadrul interventiei laparoscopice.


Complicatii posibile

Colecistita acuta se poate complica prin aparitia pancreatitei (inflamatia pancreasului), a gangrenei, a perforatiei, prin realizarea unei comunicarii cu intestinul si prin blocarea intestinului cu o piatra plecata din colecist. Gangrena colecistului apare in pana la o treime din cazurile de colecistita acuta si complica mult interventia chirurgicala. Perforarea colecistului cu raspandirea bilei in tot abdomenul este urmata de o mortalitate de 30%. O complicatie clasica, dar discutabila este cancerizarea unui colecist litiazic (dupa o perioada mare de timp).

Colecistita acuta si sarcina

Dintre bolile chirurgicale, suferintele biliare ocupa locul II (dupa apendicita acuta) la femeia gravida. Interventia chirurgicala este indicata doar daca tratamentul conservator esueaza sau daca simptomele repar in acelasi trimestru. Cand este indicata colecistectomia, aceasta poate fi realizata prin abord laparoscopic, care este sigur si in timpul sarcinii.

Prognostic

Prognosticul pacientilor operati pentru colecistita acuta este foarte bun, este urmat de un timp de spitalizare si de reintegrare sociala redus si prezinta rezultate estetice marcate (colecistectomia fiind o operatie laparoscopica comuna). Mortalitatea pentru un singur episod de colecistita acuta este de sub 1% pentru pacientii tineri si de 10% pentru pacientii cu riscuri multiple (in special boala coronariana ischemica).