Exclusiv on-line Reumatologie Artrita gutoasa acuta

Artrita gutoasa acuta

Email Imprimare PDF

artrita_acutaDe cele mai multe ori pacientul se prezinta la medic pentru dureri la nivelul primei articulatii metatarso-falangiene, aparute in cursul noptii. El descrie piciorul ca fiind umflat, rosu, fierbinte si lucios ceea ce ar putea indica un atac de guta.


Guta manifesta clinic este mai rar intalnita inainte de 40 de ani, varsta tipica de debut fiind in decada 4-6 la barbati si 6-8 la femei, cei de sexul masculin fiind mai afectati. Doar in situatiile in care este vorba de o insuficienta renala sau defecte genetice ale metabolismului purinic(deficit de hipoxantin-guanin fosforibosiltransferaza sau superactivitate de fosforibosilpirofosfat sintetaza) poate aparea guta la persoane sub 30 de ani sau la femeile aflate in premenopauza. Hormonii estrogeni au un usor efect uricozuric, de aceea femeile aflate la menopauza sunt mai expuse artritei acute gutoase.

Guta apare ca urmare a excesului acidului uric acumulat in tesuturi si in sinoviale. Acidul uric este rezultat din catabolismul adeninei si guaninei, bazele purinice esentiale pentru acizii nucleici si nucleotidele purinice metabolic active. Guta se datoreaza supraproductiei sau secretiei inadecvate de acid uric sau a ambelor cauze. Se excreta zilnic circa 600-700 mg de acid uric, dintre care 1/3 deriva din sursele exogene, iar 2/3 din sursele endogene. In majoritatea cazurilor, aceasta afectiune apare din cauza deficitului de excretie a acidului uric. Aproape 100% din acidul uric filtreaza prin glomerul, iar tubul proximal il reabsoarbe aproape in intregime, doar 6-12 % din acidul uric eliminandu-se in urina. Reabsobtia tubulara a acidului uric este legata de reabsorbtia sodiului, astfel ca atunci cand scade concentratia plasmatica de sodiu din cauza:
• diureticelor,
• inanitiei,
• deshidratarii,
• diabetului insipid, rinichiul avid de sodiu, retine si acidul uric.

Ca factori de risc se pune mult accentul pe factorii genetici, accentuati de conditiile de mediu si alimentatie.

Factorii favorizanti sunt:

• microtraumatisme repetate,
• abuz de alcool sau bauturi acidulate cu acid carbonic,
• sederea indelungata la pat,
• exercitiu fizic exagerat,
• sindrom metabolic,
• expunerea la frig si umiditate,
• reactii alergice,
• infectii acute,
• interventii chirurgicale,
• surmenaj fizic si intelectual,
• cure termale,
• roentgenterapie,
• eliminare urinara scazuta de acid uric.

Cauze de hiperuricemie

 

medicamente_bpoc

Manifestarea primara este o artrita dureroasa, care afecteaza de obicei extremitatile inferioare. Atacul incepe brusc si atinge intensitatea maxima in 8-12 ore. 90% din primele atacuri sunt monoarticulare, iar cel putin jumatate afecteaza prima articulatie metatarso–falangiana (numita si podagra). Alte locuri mai frecvent implicate sunt:

- glezne;
- calcaie;
- genunchi;
- pumnni;
- degete;
- coate;

artita

 

De obicei atacurile artritei gutoase initiale netratate sunt autolimitate(rezolutie in mai putin de 2 saptamani). Mai mult de jumatate din pacienti au episoade recurente in primul an de debut. Atacurile tardive au tendinta sa fie de mai lunga durata si mai severe si de regula afecteaza mai multe articulatii. Cristalele de urat nu sunt ele insele iritante, in articulatiile asimptomatice ale pacientilor cu guta intalnindu-se cristalele de urati. Cand aceste cristale sunt fagocitate de polimorfonucleare PMN, se induce eliberarea de leucotriene B4, prostaglandine E2, IL 6, IL 8, citokine si chemotactine care provoaca o reactie inflamatorie intensa. Eliberarea enzimelor lizozomale si a altor enzime poate duce in timp la distructie articulara.

La examenul fizic, se vor examina toate incheieturile pentru a putea determina afectarea mono- sau poliarticulara. In cazul afectarii monoarticulare, incheietura afectata este calda, tumefiata si dureroasa la cea mai mica miscare sau atingere, coloratie rosie-violacee. In cadrul atacului acut de guta, pacientul poate prezenta febra, mai ales daca este o afectare poliarticulara. Prezenta de tofi gutosi indica o hiperuricemie de lunga durata.

Diagnosticul diferential se va face cu:

- artrita gonococica;
- celulita;
- nefrolitiaza;
- artrita psoriazica;
- sindromul Reiter;
- artrita reumatoida;
- sarcoidoza;
- artrita septica;
- deficitul de hipoxantin-guanin fosforibosilransferaza, sindromul Lesch-Nyhan;
- superactivitate de fosforibosilpirofosfat sintetaza;
- intoleranta congenitala la fructoza;

Investigatiile pentru confirmarea diagnosticului pozitiv se bazeaza in special pe analiza lichidului sinovial. Acesta releva prezenta cristalelor de urati, cristale aciculate birefringerente sub lumina polarizata, iar celulele albe se gasesc in numar mare, cu predominanta PMN-urilor.                    

Acidul uric seric poate fi crescut, (>7 mg/dl) insa numai 5-20 % din pacienti dezvolta criza de guta. Pacientii cu hiperuricemie care au nivele mai mari de 11mg/dl au risc crescut de a dezvolta litiaza renala si deci trebuie monitorizata functia renala.

In urina, acidul uric poate depasi valori de 800 mg in 24 de ore, insa daca se ajunge la valori de peste 1100 mg/24 ore trebuie evaluata functia renala.

Radiografia poate sa fie de ajutor si poate evidentia depunerile de cristale si deteriorarea osului ca rezultat al repetatelor inflamatii.

Tratamentul crizei acute de guta consta in administrarea de:

• Antiinflamatoare nesteroidiene, indometacina fiind cea mai utilizata, inhibitorii de ciclooxigenaza 2, cu atentie la efectele adverse
• Corticosteroizi, mai ales la pacientii cu contraindicatie la antiinflamatoare nesteroidiene sau colchicina. Avantajul consta in diversele forme de administrare: orala, i.m., i.v. sau intraarticulara.
• Colchicina este adesea folosita pentru tratarea gutei si de obicei incepe sa actioneze in decurs de cateva ore de la administrare.
• Medicamentele care scad nivelurile de acid uric, cum este allopurinol sau probenecid pot fi si ele prescrise pentru a ajuta la prevenirea atacului de guta.

Dupa punerea diagnosticul si tratamentul crizei acute de guta, pacientul trebuie evaluat lunar. Medicatia de scadere a nivelul de acid uric seric trebuie sa aiba o tinta de 5-6 mg/dl, dupa atingerea acestei tinte, pacientul poate fi evaluat anual.

Prevenirea atacurilor de guta este la fel de importanta ca si tratarea artritei acute. Pacientul va fi sfatuit sa:
• faca schimbari in alimentatie(sa evite carnea rosie, fructele de mare, consumul de alcool),
• sa reduca masa corporala,
• sa aiba un aport corespunzator de lichide.

docmeufrunza

You are here Exclusiv on-line Reumatologie Artrita gutoasa acuta