Exclusiv on-line Oncologie Nodulii de san

Nodulii de san

Email Imprimare PDF

nodulDoar 8-10% din nodulii descoperiti la nivelul sanului sunt de origine canceroasa, iar incidenta acestora creste mult dupa varsta de 40 ani.

 

Sanul cuprinde la nivelul sau trei tipuri histologice principale:

1. Tesut epitelial: acini si canale galactofore;
2. Tesut conjunctiv (de sustinere);
3. Tesut adipos;

Cei mai frecventi noduli sunt in cadrul bolii fibrochistice (60-90% din totalul autopsiilor). Cea mai frecventa tumora benigna este fibradenomul, iar cea maligna este carcinomul infiltrativ ductal.

Clasificarea generala a nodulilor se face in benigni si maligni; in functie de tesutul de provenienta ei se impart astfel:
* tesut conjunctiv:
- benign: fibroadenom;
- malign: sarcom (rar);

* tesut epitelial:
- benign: chist/ectazie galactofora;
- malign: carcinom canalar infiltrativ (majoritatea patologiei maligne!);

* tesut adipos: rari; descoperire imagistica intamplatoare;

Frecventa patologiei este foarte mare la femei si rara la barbat; depinde de varsta pacientei, cea benigna fiind cea mai frecventa sub 50 ani, insa si 1/3 din cancere apar la aceasta varsta. In Statele Unite 1 din 8 femei este diagnosticata cu cancer la san pe parcursul vietii. Acesta este mai frecvent in perioada premenopauza la femeile negre comparative cu cele albe.

Morbiditatea si mortalitatea depend de natura nodulului: cca. 1 din 28 femei (3,6%) mor din cauza cancerului mamar. Morbiditatea asociata este reprezentata de cicatrici, limfedem, mutilare.

Diagnosticul se bazeaza pe mai multe etape:


1. Anamneza:
- circumstantele diagnosticului;
- antecedente heredo-colaterale sau personale de risc;
- date despre ciclul menstrual (menarha, durata, regularitate, varsta menopauzei);
- punctii/biopsii mamare in antecedente;
- tratamente hormonale in antecedente (anticonceptionale orale, tratament substitutiv);
- caracteristicile tumorii (data descoperirii, evolutie in timpul ciclului menstrual si in cursul ultimelor 6 luni, sensibilitatea nodulului, modificarea fomeri sanilor, scurgeri mamelonare asociate);

2. Examen clinic: este bilateral si comparativ!! El se practica cu pacienta in ortostatism sau decubit, cu bratele de-a lungul corpului, apoi ridicate. Ulterior se practica la pacienta in clinostatism.

Inspectie:
- forma si marimea sanilor;
- asimetria sanilor;
- ingrosare/retractie cutanata;
- aspect de "piele de portocala";
- edem, semne inflamatorii;
- anomalii mamelonare;

Palparea este digitala, si consta in palparea fiecarui cadran, a regiunii mamelonare, a regiunii paramamare si a prelungirii axilare a sanului:
- consistenta/omogenitatea sanului;
- caracteristicile nodulului: bine/prost delimitat, ferm/dur, forma ne/regulata;
- raporturi cu pielea, m.pectoral, mamelonul;
- scurgeri mamelonare anormale la presiune;
- palparea axilei si fosei supraclaviculare;
- examene complementare: abdominal, reumatologic, neurologic (suspiciunea unui cancer);

3. Imagistica:

Mamografie: bilateral si in doua incidente (fata si oblic extern); poate evidentia: opacitati rotunde/ovalare, chistice sau nu, calcificari. Aspectul mamografic este clasificat in ACR-BIRADS:
* ACR 0: sunt necesare examene complementare;
* ACR 1: mamografie normala;
* ACR 2: anomalii benigne ce nu necesita supraveghere sau examene complementare;
* ACR 3: anomalie probabil benign ace necesita o supraveghere de scurta durata;
* ACR 4: anomalie suspect ace necesita evaluare histological;
* ACR 5: anomalie probabil maligna;

Ecografie:
este examinarea preferata la femeile sub 30 ani, insarcinate sau care alapteaza. Aspectul ecografic se clasifica in clasele BI-RADS:
* BI-RADS 1: absenta nodulului;
* BI-RADS 2: certitudinea benignitatii (lipom, ganglion intramamar) – masa incapsulata, lobulata, eliptica;
* BI-RADS 3: benignitate probabila (risc de cancer 2% - adenofibrom);
* BI-RADS 4: malignitate probabila
- 4a (risc de cancer 3-49%);
- 4b (risc de cancer 50-89%);

* BI-RADS 5: malignitate certa (90% risc de cancer) – hipogenitate marcata, halou hiperecogen, spiculi, microlobulatie, ramificatii, microcalcificari, con de umbra posterior;

4. Citologie, punctie-biopsie: este necesara pentru precizarea naturii histologice a nodulului. Tesutul se poate preleva prin mai multe metode:
- Transcutanat;
- Punctie cu ac fin;
- Biopsie chirurgicala / tumorectomie;

Trebuie cunoscut faptul ca cca. 30% din nodulii descoperiti de pacienta insasi sau de un medic sunt infirmati de chirurg/ginecolog, fie datorita involutiei lor, fie unui diagnostic fals pozitiv:
- Densificare naturala a tesutului glandular din cadranul supero-extern si repliul inframamar;
- Cicatricea unei biopsii din antecedente;
- Coaste proeminente;
- Articulatie costo-condrala;
- Tendonul muschiului mare pectoral;
- Tehnica de examinare defectuoasa;

Nodulul mamar se defineste ca o formatiune distincta de tesutul inconjurator in toate cele 3 dimensiuni ale sale, persistent, de obicei asimetric fata de sanul contralateral.

Etiologie: nodulii se pot clasifica in doua categorii:

1.) leziuni chistice:
- apar in al 5-lea deceniu de viata sau perimenopauza;
- obstructia unui canal galactofor;
- clinic: ferm/elastic, bine delimitat, frecvent multipli –>"mastopatie fibrochistica"                                                                                      -> adenoza;

2.) leziuni tisulare:
*adenofibrom:
- cea mai frecventa tumora la sub 40ani;
- bine delimitata, rotund-ovalara, ferma-elastica, mobile pe planurile sub/supraiacente;
- bilateral, multiple (15%);
- tratament: supraveghere/chirurgical;

* tumora Phyllodes:
- deceniul de varsta 4, rar;
- uneori benigna, uneori maligna;
- masa ovalara/polilobata, mobila, indolora, ferma, cu crestere rapida;
- tratament chirurgical - cu margini de securitate oncologice >> risc de malignizare, recidiva!;
* lipom: tumora benigna, bine definite, mobile, moale, nedureroasa, radiotransparenta;
* hamartom: tumora rara, benigna, indolor, relativ moale, aspect mamografic de “felie de salam”;
* abces:
- context infectios (inflamatie locala, febra);
- apare mai ales la femeile care alapteaza sau cu piercing mamelonar;
- totusi poate exista un cancer subiacent;
- masa mai mult/putin bine delimitate, dureroasa spontan si la palpare, cu scurgere galactofora purulenta;
- tratament chirurgical: incizie, evacuare, lavaj si in cazuri suspecte biopsie;

* adenocarcinom:
- de obicei dupa 40 ani;
- cautarea factorilor de risc in anamneza;
- nodul dur, contur neregulat, indolor, aderent la piele/m.pectoral mare/mamelon;
- + adenopatie axilara dura;
- mamografie - 5 semne evocatoare: opacitate neregulata, localizata in zona aglandulara a sanului, cu halou clar, microcalcificari, cu modificari cutanate (edem, retractie);- ecografie: masa neregulata, cu spiculi, microlobulata, perpendiculara pe planul cutanat, cu con de umbra posterior;
- tratamentul depinde de localizarea cancerului, de marimea lui, de caracterul uni/multifocal >> tumorectomie, mastectomie;

* alte etiologii:
- adenopatie intramamara;
- chist grasos;
- citosteatonecroza;
- hematom;
- tumora stromala, vasculara, granulomatoasa;
- tumora inflamatorie: amiloza, maladia Wegener, sarcoidoza;
- metastaza: cancer mamar, hemopatie maligna;

 

docmeufrunza

You are here Exclusiv on-line Oncologie Nodulii de san